1 00:00:00,520 --> 00:00:02,000 Acest film vă invită la călătorie... 2 00:00:02,000 --> 00:00:04,520 ...o călătorie în timp şi spaţiu. 3 00:00:36,680 --> 00:00:40,840 Vreau să vă spun povestea unui instrument care a schimbat totalmente imaginea cerului, 4 00:00:40,840 --> 00:00:43,240 ameliorând cunoaşterea oamenilor despre Univers, 5 00:00:43,240 --> 00:00:48,600 prin facilitarea accesului spre limitele spaţiului şi timpului. 6 00:02:03,320 --> 00:02:06,400 ESA PREZINTĂ 7 00:02:06,920 --> 00:02:10,160 Hubble – 15 ani de descoperiri ştiinţifice 8 00:02:10,160 --> 00:02:13,400 ISTORIA TELESCOPULUI SPAŢIAL HUBBLE 9 00:02:16,920 --> 00:02:20,000 Noaptea, pe cer, putem vedea stelele licărind. 10 00:02:20,000 --> 00:02:25,760 Această lumină a călătorit pe distanţe de neimaginat înainte de a ajunge la noi. 11 00:02:25,760 --> 00:02:28,160 Dar stelele, aceste surse de lumină, nu licăresc... 12 00:02:34,320 --> 00:02:38,520 Universul este prin excelenţă transparent. 13 00:02:38,520 --> 00:02:41,920 Lumina, venită de la stele sau de la galaxii îndepărtate, poate călători fără a fi perturbată, timp de mii, 14 00:02:43,080 --> 00:02:48,320 milioane sau chiar miliarde de ani. 15 00:02:48,320 --> 00:02:53,160 Doar cu câteva microsecunde înainte ca lumina de la astre să ne impresioneze retina, 16 00:02:55,760 --> 00:03:00,000 imaginea acestor stele şi galaxii se schimbă. 17 00:03:00,000 --> 00:03:06,400 Atunci când lumina traversează atmosfera, învelişul gazos al Pământului, aerul, 18 00:03:06,400 --> 00:03:11,320 vaporii de apă şi praful atmosferic, vor conduce la formarea unor imagini deteriorate. 19 00:03:11,320 --> 00:03:17,400 Acesta este principalul motiv pentru care astronomii îşi imaginau, de mulţi ani, un observator astronomic în spaţiul extra-atmosferic. 20 00:03:21,920 --> 00:03:28,840 În anul 1923, Hermann Oberth, inginer german de origine română, părintele rachetelor moderne, a imaginat plasarea unui telescop în spaţiul extra-atmosferic. 21 00:03:28,840 --> 00:03:34,840 Cu toate acestea, au fost necesare mai multe decenii până ca avansul tehnologic să permită realizarea acestui vis. 22 00:03:34,840 --> 00:03:41,240 În anul 1946, cercetătorul american Lyman Spitzer propune un proiect realizabil de telescop spaţial. 23 00:03:41,240 --> 00:03:45,680 În spaţiul extra-atmosferic, un telescop trebuie să fie capabil să detecteze lumina stelelor neperturbată, 24 00:03:50,080 --> 00:03:57,000 galaxiilor şi altor obiecte cereşti, înainte ca aceasta să fie influenţată de aerul pe care-l respirăm. 25 00:03:57,000 --> 00:04:03,600 Rezultatul este o imagine mult mai clară ca aceea observată chiar de către cele mai mari telescoape de la sol; 26 00:04:07,520 --> 00:04:12,000 calitatea acestei imagini este limitată doar de calitatea opticii telescopului. 27 00:04:12,000 --> 00:04:17,920 În anii 1970, NASA - Agenţia Naţională Americană pentru Aeronautică şi Spaţiu – şi ESA 28 00:04:17,920 --> 00:04:22,080 – Agenţia Spaţială Europeană – au început să lucreze la ceea ce va deveni ulterior telescopul spaţial Hubble. 29 00:04:23,160 --> 00:04:28,520 Acest nume a fost dat în onoarea cercetatorului Edwin Powell Hubble - unul din fondatorii cosmologiei moderne - 30 00:04:28,520 --> 00:04:36,600 care, în anii 1920, a demonstrat că o parte din aştrii observaţi nu aparţin Căii Lactee. 31 00:04:40,160 --> 00:04:44,240 Cosmosul este mult mai întins. 32 00:04:44,240 --> 00:04:50,000 Cercetările lui Edwin Hubble au schimbat radical percepţia şi poziţia omului în Univers iar alegerea 33 00:04:52,000 --> 00:04:59,080 numelui acestuia pentru denumirea telescopului spaţial se dovedeşte a fi una judicioasă. 34 00:04:59,080 --> 00:05:01,680 Au fost necesare două decenii de muncă în comun a cercetătorilor, 35 00:05:01,680 --> 00:05:09,400 inginerilor şi industriilor din diverse ţări, înainte să se construiască telescopul Hubble. 36 00:05:12,240 --> 00:05:16,680 La 24 aprilie 1990, cei cinci astronauţi aflaţi la bordul navetei spaţiale Discovery 37 00:05:17,920 --> 00:05:22,840 au început zborul care a schimbat definitiv imaginea noastră despre Univers! 38 00:05:22,840 --> 00:05:26,320 Ei au pus în orbită, la 600 km altitudine, mult-aşteptatul telescop spaţial. 39 00:05:43,680 --> 00:05:47,600 Pe Pământ, astronomii aşteptau nerăbdători primele lui rezultate. 40 00:05:47,600 --> 00:05:52,680 În mai puţin de două luni, testele au evidenţiat că imaginile obţinute cu telescopul Hubble nu sunt de calitate. 41 00:05:52,680 --> 00:05:57,760 Oglinda acestuia avea probleme serioase... 42 00:05:57,760 --> 00:06:00,320 Un defect de formă al oglinzii împiedica telescopul spaţial să obţină imagini clare. 43 00:06:00,320 --> 00:06:07,520 Partea externă a oglinzii era mai plată (cu doar a 50-a parte din diametrul unui fir de păr) faţă de curbura calculată. 44 00:06:07,520 --> 00:06:09,920 Pentru a-şi îndeplini misunea, telescopul Hubble trebuie să fie perfect în cele mai mici detalii... 45 00:06:09,920 --> 00:06:12,240 Decepţia era aproape insuportabilă, nu numai pentru astronomi, 46 00:06:12,240 --> 00:06:17,600 dar deopotrivă pentru contribuabilii americani şi europeni. 47 00:06:17,600 --> 00:06:22,600 Cu toate acestea, în anii următori, 48 00:06:22,600 --> 00:06:26,080 cercetătorii şi inginerii de la NASA şi de la ESA 49 00:06:26,080 --> 00:06:28,520 au lucrat împreună pentru un dispozitiv, numit COSTAR, 50 00:06:28,520 --> 00:06:30,920 acronimul englezesc al corectorului optic necesar ameliorării performanţelor telescopului. 51 00:06:31,760 --> 00:06:34,400 Responsabilii telescopului Hubble au fost puşi în situaţia de a lua decizii: 52 00:06:44,680 --> 00:06:49,160 ce instrument ştiinţific instalat pe telescopul spaţial trebuie înlocuit, 53 00:06:49,160 --> 00:06:52,000 pentru a lasa locul noului dispozitiv? 54 00:06:52,000 --> 00:06:56,760 Decizia a fost de a suprima fotometrul cu achiziţie rapidă. 55 00:06:56,760 --> 00:07:00,400 Prima misiune de întreţinere a telescopului Hubble a avut loc în 1993, 56 00:07:00,400 --> 00:07:06,000 şi a ramas în memoria colectivă ca un exemplu de muncă exemplară în zborurile spaţiale cu echipaj uman. 57 00:07:06,000 --> 00:07:12,320 Ea a fost urmarită cu atenţie neegalată vreodată de o misiune spaţială cu echipaj uman, 58 00:07:15,000 --> 00:07:18,160 deopotrivă de astronomi şi de public. 59 00:07:18,160 --> 00:07:24,920 Planificată şi executată cu măiestrie, misiunea a fost un succes total. 60 00:07:24,920 --> 00:07:27,920 COSTAR a putut corecta nesperat de bine imaginile obţinute de telescopul Hubble. 61 00:07:46,400 --> 00:07:50,240 Atunci când primele imagini de după reparaţie au apărut pe ecranele calculatoarelor, 62 00:07:51,320 --> 00:07:57,080 s-a văzut imediat eficacitatea intervenţiei astronauţilor. Elementele optice noi introduse, 63 00:07:57,080 --> 00:08:04,600 au corectat integral vederea telescopului Hubble. Hubble a devenit, în sfârşit, operaţional! 64 00:08:04,600 --> 00:08:10,160 Acesta nu a fost decât începutul unei serii lungi de vizite de întreţinere a telescopului spaţial. 65 00:08:10,840 --> 00:08:16,760 Telescopul a fost conceput pentru a putea fi întreţinut şi ameliorat. 66 00:08:16,760 --> 00:08:21,840 Când noile instrumente ştiinţifice, componentele electrice sau mecanice, sunt disponibile, ele pot înlocui vechile subansamble. 67 00:08:24,320 --> 00:08:34,600 În plus, asemănător unui autoturism, din când în când, telescopul Hubble are nevoie de reparaţii. 68 00:08:34,600 --> 00:08:42,080 Inginerii şi cercetătorii au trimis naveta spaţială spre Hubble în mod regulat, pentru ca astronauţii să îl poată întreţine, 69 00:08:42,080 --> 00:08:48,160 repara, cu ajutorul cheilor şi şurubelniţelor asemănătoare celor utilizate de mecanicii auto. 70 00:08:49,920 --> 00:08:51,920 Până în prezent au fost efectuate patru misiuni de întreţinere a telescopului – în 1993, 1997, 1999 şi 2002 – de către cosmonauţi, 71 00:08:51,920 --> 00:08:58,760 ce au călătorit cu naveta spaţială NASA.– Cea de-a 5-a misiune, planificată pentru anul 2005, 72 00:08:58,920 --> 00:09:03,160 a fost anulată datorită accidentului tragic al navetei spaţiale Columbia. 73 00:09:04,240 --> 00:09:06,760 Viitorul telescopului spaţial Hubble este nesigur. 74 00:09:08,320 --> 00:09:12,920 Hubble a fost proiectat pentru a funcţiona timp de 15 ani, dar starea lui duce la concluzia că poate funcţiona încă 5 ani. 75 00:09:14,920 --> 00:09:19,400 Telescopul spaţial continuă să producă rezultate surprinzătoare, necunoscute încă până acum. 76 00:09:19,400 --> 00:09:21,600 Cu siguranţă însă, misiunea lui se va sfârşi. 77 00:09:21,760 --> 00:09:27,000 O sondă spaţială automată va acosta la telescopul Hubble. 78 00:09:27,080 --> 00:09:31,320 Atunci când sonda spaţială se va detaşa de telescop, ea va lăsa în urmă un modul 79 00:09:37,240 --> 00:09:40,160 conţinând o rachetă, ce va permite, după câţiva ani, 80 00:09:40,160 --> 00:09:46,160 controlul căderii lui Hubble prin atmosfera terestră, 81 00:09:46,160 --> 00:09:51,320 cel mai probabil în ocean. 82 00:09:51,320 --> 00:09:53,160 Cu toate acestea, sfârşitul telescopului spaţial Hubble nu înseamnă sfârşitul acestui mod de observaţie. 83 00:09:54,400 --> 00:10:02,600 Dimpotrivă, el va marca începutul unei noi ere, 84 00:10:03,840 --> 00:10:05,520 de observaţii şi imagini incredibile obţinute din spaţiul extra-atmosferic. 85 00:10:05,520 --> 00:10:09,760 Această epocă va fi aceea a succesorului telescopului Hubble. 86 00:10:09,760 --> 00:10:15,760 Telescopul spaţial James Webb este actualmente un proiect, dar va fi lansat în jurul anului 2011. 87 00:10:39,840 --> 00:10:45,960 Oamenii de ştiinţă care vor utiliza 88 00:10:45,960 --> 00:10:50,560 telescopul spaţial James Webb speră să descopere 89 00:10:50,560 --> 00:10:54,160 şi să înţeleagă diverse aspecte înca neexplorate ale acestui fascinant Univers. 90 00:10:54,160 --> 00:11:00,800 PRIM PLAN AL TELESCOPULUI HUBBLE 91 00:11:00,800 --> 00:11:09,440 Hubble este un telescop spaţial care orbitează în jurul Pământului, la aproximativ 600 km de sol, 92 00:11:09,440 --> 00:11:12,760 departe de atmosfera terestră, ce distorsionează imaginile astronomice. 93 00:11:12,760 --> 00:11:16,400 El efectuează o rotaţie completă în jurul Pământului în 97 minute. 94 00:11:16,400 --> 00:11:20,360 Telescopul Hubble a fost conceput pentru a înregistra imagini de mare rezoluţie şi spectre de mare calitate, concentrând lumina provenită de la stele. 95 00:11:20,360 --> 00:11:29,440 Aceste imagini de calitate nu pot fi obţinute de la sol, deoarece atmosfera terestră intervine asupra luminii, deteriorând imaginile obţinute. 96 00:11:31,560 --> 00:11:32,840 În scopul obţinerii a cât mai multă lumină de la obiectele mai puţin luminoase studiate, 97 00:11:32,840 --> 00:11:36,120 un telescop trebuie să aibă o oglindă cât mai mare cu putinţă. 98 00:11:36,120 --> 00:11:40,040 Chiar dacă oglinda principală a telescopului Hubble are diametrul de "numai" 2,4 metri, 99 00:11:40,040 --> 00:11:43,360 calitatea imaginilor obţinute este comparabilă cu aceea a telescoapelor construite la sol care au oglinzi de 10 până la 20 ori mai mari. 100 00:11:43,360 --> 00:11:48,760 Hubble este un satelit artificial mare, 101 00:11:48,760 --> 00:11:52,040 de aproximativ 16 metri lungime, de dimensiunile unui autocar. 102 00:11:52,040 --> 00:11:56,040 El este compus din subansamble conţinând tehnologii foarte complicate. 103 00:11:56,040 --> 00:11:59,840 Telescopul conţine peste 3000 senzori şi detectori care transmit în permanenţă 104 00:11:59,840 --> 00:12:06,600 echipei tehnice de la sol, date despre starea şi modul lui de funcţionare. 105 00:12:06,600 --> 00:12:13,080 Timpul de observaţie cu telescopul Hubble este foarte preţios. 106 00:12:15,400 --> 00:12:20,200 Astronomii din lumea întreagă fac cereri de observaţii, iar cererile lor depăşesc cu mult timpul de funcţionare al telescopului. 107 00:12:23,440 --> 00:12:28,520 Funcţionarea în regim continuu a telescopului spaţial nu este un lucru simplu pentru echipa tehnică. 108 00:12:30,600 --> 00:12:34,520 Nici o secundă nu trebuie pierdută, iar etapele de observaţie şi manipulare, 109 00:12:34,520 --> 00:12:43,440 cum ar fi schimbarea poziţiei telescopului sau transferul programului de observaţii, trebuie planificate judicios. 110 00:12:44,960 --> 00:12:50,360 Pentru astronomi, partea cea mai importantă a telescopului Hubble o constituie instrumentele ştiinţifice de la bord. 111 00:12:50,360 --> 00:12:56,160 Instrumentele astronomice îmbarcate pot fi clasate în două categorii. 112 00:12:59,680 --> 00:13:04,560 Unele instrumente sunt optimizate pentru a achiziţiona cele mai bune imagini, 113 00:13:08,840 --> 00:13:16,400 celelalte instrumente descompun lumina astrelor pentru a forma un spectru foarte asemănător curcubeului. 114 00:13:16,400 --> 00:13:24,960 Amplasarea telescopului Hubble în spaţiul extra-atmosferic permite acestuia să observe radiaţia în infraroşu şi ultraviolet 115 00:13:29,520 --> 00:13:34,240 domenii ale spectrului astrelor ce nu pot fi observate totdeauna de la sol, din cauza absorbţiei atmosferei terestre. 116 00:13:34,240 --> 00:13:40,640 Aceste tipuri de radiaţie pun în evidenţă diverse proprietăţi ale obiectelor cereşti care altfel ar rămâne ascunse cunoaşterii. 117 00:13:42,920 --> 00:13:50,960 Anumite instrumente, cum este ACS – camera pentru observaţii panoramice – sunt optimizate pentru observaţiile în domeniul vizibil şi ultraviolet, 118 00:13:50,960 --> 00:13:55,360 alte instrumente, cum este NICMOS – în acelaşi timp cameră şi spectrograf în infraroşu – sunt optimizate pentru observaţiile în infraroşu. 119 00:13:55,360 --> 00:14:00,360 Funcţionarea telescopului Hubble depinde de diverse componente mecanice şi electrice. 120 00:14:01,920 --> 00:14:06,840 Energia ce permite funcţionarea telescopului Hubble provine de la panourile solare laterale, ce transformă lumina solară în electricitate. 121 00:14:06,840 --> 00:14:08,840 Giroscoapele şi alte subansamble menţin telescopul stabil, pe toată durata observaţiei, în direcţia stabilită, 122 00:14:10,000 --> 00:14:15,040 dar niciodată prea aproape de direcţia Soarelui, a Pământului sau a Lunii, care pot distruge elementele fotosensibile ale detectorilor. 123 00:14:15,040 --> 00:14:20,120 Obiectul astronomic studiat poate fi observat în mod continuu, timp de mai multe ore, fără a se ajusta poziţia telescopului. 124 00:14:22,320 --> 00:14:32,160 Telescopul Hubble este dotat de mai multe antene de comunicaţie situate lateral, 125 00:14:35,960 --> 00:14:40,400 necesare transmiterii de observaţii şi alte date spre Pământ. 126 00:14:40,400 --> 00:14:44,320 El trimite datele unui satelit din constelaţia de urmărire şi re-transmisie de date, 127 00:14:44,320 --> 00:14:48,560 care ulterior va transmite datele de observaţie la staţia White Sands situată în New Mexico. 128 00:14:52,560 --> 00:14:56,440 Ulterior, observaţiile sunt trimise de la NASA-Statele Unite spre Europa-Munchen, unde sunt stocate şi arhivate. 129 00:14:56,440 --> 00:15:02,120 Un astfel de proiect ar fi imposibil pentru o singură naţiune. 130 00:15:02,120 --> 00:15:06,200 Telescopul Hubble este, de la început, rezultatul unei colaborări între NASA 131 00:15:07,560 --> 00:15:10,240 şi ESA, Agenţia Spaţială Europeană. 132 00:15:10,920 --> 00:15:17,240 Hubble este foarte important pentru astronomia europeană. 133 00:15:17,240 --> 00:15:24,200 15% din timpul de observaţie cu telescopul Hubble este garantat pentru astronomii europeni, 134 00:15:44,680 --> 00:15:47,240 ceea ce a permis publicarea a mii de articole ştiinţifice bazate pe aceste observaţii. 135 00:15:47,920 --> 00:15:54,000 Două grupuri de specialişti europeni lucrează pentru telescopul Hubble: 136 00:15:55,760 --> 00:16:00,760 15 persoane de la ESO (Observatorul European din Emisfera Sudică) lucrează la STSCI (Institutul Stiinţific al Telescopului Spaţial) în Statele Unite, 137 00:16:04,520 --> 00:16:09,080 şi 20 persoane sunt organizate la Centrul European al Telescopului Spaţial, Munchen, Germania. 138 00:16:10,320 --> 00:16:13,840 POVESTEA PLANETELOR 139 00:16:13,840 --> 00:16:18,400 În Cosmos nu putem defini frontiere. 140 00:16:24,400 --> 00:16:30,680 În acest vast Univers, cele mai apropiate obiecte sunt cele din Sistemul Solar. 141 00:16:30,680 --> 00:16:37,000 Omenirea are origine şi destin comun cu ele... 142 00:16:37,000 --> 00:16:46,600 Sistemul nostru solar s-a format acum 4,5 miliarde de ani dintr-un enorm nor de gaz şi praf. 143 00:16:48,680 --> 00:16:53,160 Pare curios, dar originile formării lui pot fi atribuite energiei termonucleare, 144 00:16:53,840 --> 00:17:00,680 provenite de la o stea, care a explodat în vecinătatea acestui nor de gaz.... 145 00:17:01,680 --> 00:17:09,840 Explozia devastatoare a stelei a putut strica echilibrul fragil din norul de gaz şi praf original, 146 00:17:09,840 --> 00:17:14,920 şi a provocat acumularea materiei spre centru, dând naştere unei noi stele, Soarele. 147 00:17:14,920 --> 00:17:19,240 Un mic procent de materie o regăsim actualmente în diversele planete ce orbitează în jurul Soarelui. 148 00:17:19,240 --> 00:17:26,520 Cu alte cuvinte, noi suntem resturile rămase din formarea Soarelui. 149 00:17:26,520 --> 00:17:29,680 Planetele s-au format în discul de praf şi gaz în rotaţie, rămas în urma procesului de formare a stelei noastre, Soarele. 150 00:17:29,680 --> 00:17:36,160 Planetele telurice s-au format în partea interioară a Sistemului Solar 151 00:17:40,080 --> 00:17:44,160 în timp ce planetele mari, gazoase, misterioase, s-au format la periferie. 152 00:17:49,840 --> 00:17:56,400 Iar atunci când vântul solar (sau poate fluxul de particule energetice de la stelele vecine sau de la o supernovă), 153 00:17:56,400 --> 00:18:02,000 compus din atomi, începe să-şi facă simţită prezenţa, curăţind sistemul planetar de praful şi gazul rămas neacretat, 154 00:18:02,000 --> 00:18:07,520 doar planetele mari, cu un câmp gravitaţional suficient, au putut să-şi păstreze învelişul gazos. 155 00:18:07,520 --> 00:18:12,760 Astfel, corpurile cereşti din Sistemul Solar interior sunt compuse din roci... 156 00:18:12,760 --> 00:18:17,000 ...iar Sistemul Solar exterior este format din planete gazoase gigante. 157 00:18:17,000 --> 00:18:24,520 Actualmente nu ştim exact câtă materie sau câte planete există în Sistemul Solar... 158 00:18:24,520 --> 00:18:30,840 De la desoperirea lui Pluton, în anii 1930, urmată de descoperirea satelitului său, Caron, în anii 1970, 159 00:18:30,840 --> 00:18:37,160 astronomii încearcă să înţeleagă dacă există corpuri cereşti masive dincolo de cea de-a 9-a planetă. 160 00:18:37,160 --> 00:18:42,760 În anul 2003, în imaginile obţinute de telescopul spaţial Hubble, s-a putut detecta un punct luminos ce se deplasa 161 00:18:44,080 --> 00:18:47,680 în raport cu stelele din campul imaginii; imaginea putea fi a unui obiect al Sistemului Solar. 162 00:18:47,680 --> 00:18:51,840 Calculele astronomilor au dus la concluzia că ar putea fi un obiect de dimensiunile unei planete; aceasta a fost numită planeta Sedna, dupa numele unei zeităţi. 163 00:18:51,840 --> 00:18:56,080 Sedna ar putea avea un diametru de 1500 km, trei sferturi din dimensiunea lui Pluton, 164 00:18:56,080 --> 00:19:00,760 dar ea este atât de departe încât telescopul spaţial de-abia o poate vedea. 165 00:19:03,000 --> 00:19:05,520 Cu toate acestea, este unul dintre obiectele de mari dimensiuni descoperite în Sistemul Solar, dincolo de Pluton. 166 00:19:05,520 --> 00:19:11,000 Sedna se roteşte pe o orbită, la 15 miliarde de km de Soare 167 00:19:11,000 --> 00:19:13,680 – de 100 de ori distanţa Soare-Pământ – 168 00:19:13,680 --> 00:19:18,240 şi emite lumină şi căldura Lunii pline. 169 00:19:19,160 --> 00:19:24,520 Sedna pare pierdută într-o iarna mohorâtă şi eternă... 170 00:19:24,520 --> 00:19:34,000 Sedna nu este singurul obiect misterios. 171 00:19:34,000 --> 00:19:41,000 Resturile formării plantelor se regăsesc în continuare în Sistemul Solar, 172 00:19:41,000 --> 00:19:49,920 sub aspectul asteroizilor şi cometelor de diverse forme şi dimensiuni. 173 00:19:49,920 --> 00:19:56,080 Câteodată, traiectoriile lor în jurul Soarelui pot fi catastrofice... 174 00:20:58,080 --> 00:21:04,240 Telescopul Hubble a urmărit ultimele momente ale cometei Shoemaker-Levy 9… 175 00:21:04,240 --> 00:21:09,000 Nucleul ei s-a rupt, sub influenţa câmpului gravitaţional produs de planeta Jupiter, atunci când cometa a trecut, în 1992, prin vecinătatea ei. 176 00:21:09,000 --> 00:21:18,400 Doi ani mai târziu, fragmentele de nucleu au intrat din nou sub influenţa gravitaţiei planetei Jupiter, de data aceasta fiind antrenate spre atmosfera ei. 177 00:21:32,000 --> 00:21:36,840 Telescopul spaţial a urmărit fragmentele cometei în ultima lor călătorie şi a înregistrat imagini de mare calitate ale cicatricilor lăsate de ciocnire. 178 00:21:36,840 --> 00:21:40,320 Dimensiunile acestor echimoze depăşesc diametrul Pământului... 179 00:22:00,920 --> 00:22:06,680 Sonde spaţiale, echipate cu instrumente sofisticate, sunt trimise în mod regulat spre planetele Sistemului Solar. 180 00:22:06,680 --> 00:22:10,600 Ele permit explorarea detaliată a acestor locuri îndepărtate. 181 00:22:21,920 --> 00:22:26,600 Telescopul Hubble a permis, în mod diferit, o nouă viziune asupra Sistemului Solar. 182 00:22:26,600 --> 00:22:32,520 Astfel, deţinem imagini de mare calitate ale furtunilor pe alte planete, 183 00:22:33,600 --> 00:22:37,840 ...schimbările de anotimp 184 00:22:37,840 --> 00:22:42,920 ...şi imagini unice ale unor evenimente atmosferice, cum ar fi aurorele, 185 00:22:47,320 --> 00:22:51,840 cunoscute pe Pământ sub numele de aurore boreale sau australe. 186 00:22:51,840 --> 00:22:55,840 Chiar dacă Sistemul Solar continuă să ne ofere numeroase surprize, 187 00:22:55,840 --> 00:23:01,240 telescopul Hubble studiază şi alte stele, pentru descoperirea altor sisteme planetare. 188 00:23:01,240 --> 00:23:07,760 Astronomii au început căutarea vieţii în alte locuri din Univers. 189 00:23:07,760 --> 00:23:13,000 Pentru început, ei studiază stelele care ar putea avea planete asemănătoare Pământului. 190 00:23:15,000 --> 00:23:19,760 În anul 2001, telescopul spaţial Hubble a detectat în mod direct, în premieră, 191 00:23:19,760 --> 00:23:23,600 prezenţa unei atmosfere în jurul unei planete extra-solare şi a putut estima o parte din compoziţia acestei atmosfere. 192 00:23:23,600 --> 00:23:33,400 Măsurarea componentelor atmosferelor planetelor extra-solare ne va permite în viitor 193 00:23:33,400 --> 00:23:37,400 găsirea mărturiilor ce atestă prezenţa vieţii în altă parte decât pe Pământ. 194 00:23:37,400 --> 00:23:42,400 Toate fiinţele respiră, iar acest fapt duce la schimbarea compoziţiei atmosferice, permiţând detectarea acestei schimbări. 195 00:23:42,400 --> 00:23:50,520 Astronomii anticipează că există mai multe sisteme planetare similare cu al nostru, 196 00:23:52,080 --> 00:23:59,600 planete care orbitează în jurul altor stele din Galaxia noastră. 197 00:24:18,520 --> 00:24:23,680 Naşterea, viaţa, moartea şi renaşterea stelelor continuă la nesfârşit, ciclu în cursul căruia stelele, 198 00:24:23,680 --> 00:24:26,360 formate din gaz şi praf, strălucind timp de milioane şi miliarde de ani, 199 00:24:26,360 --> 00:24:30,880 mor şi redevin praf, care va servi la formarea de noi stele. 200 00:24:35,160 --> 00:24:37,360 Produsul secundar al acestui proces sunt planetele şi elementele chimice care fac posibilă apariţia vieţii. 201 00:24:37,360 --> 00:24:43,920 În imensitatea spaţiului, fluxul şi refluxul etern al vieţii continuă... 202 00:24:43,920 --> 00:24:47,760 VIAŢA STELELOR 203 00:24:47,760 --> 00:24:54,120 Soarele nostru, această sursă vitală de energie pentru viaţa pe Pamânt, este o stea. 204 00:24:54,120 --> 00:24:57,640 O stea absolut obişnuită, 205 00:24:57,640 --> 00:25:05,320 la fel ca miliarde de alte stele pe care le putem găsi la marginea unei alte Galaxii. 206 00:25:05,320 --> 00:25:08,800 O stea nu este nimic altceva decât o sferă gazoasă, incandescentă. 207 00:25:08,800 --> 00:25:15,240 Ea se naşte dintr-un nor compact de gaz şi emite energie în mod uniform, de-a lungul vieţii, 208 00:25:15,240 --> 00:25:24,200 într-un lanţ continuu de reacţii nucleare, ce au loc în interiorul ei. 209 00:25:26,120 --> 00:25:30,040 În majoritatea stelelor, atomii de hidrogen se unesc pentru a forma heliu, într-un proces numit fuziune nucleară 210 00:25:30,040 --> 00:25:34,440 - acelaşi proces care eliberează energia devastatoare a bombei cu hidrogen. 211 00:25:34,440 --> 00:25:39,000 De fapt, stelele sunt fabrici nucleare ce convertesc elementele uşoare în elemente grele, de-a lungul unor reacţii de fuziune nucleară. 212 00:25:39,000 --> 00:25:43,200 Ele vor străluci până când îşi vor termina "combustibilul". 213 00:25:43,200 --> 00:25:49,800 Aceasta este viaţa unei stele: un început liniştit şi o evoluţie progresivă, urmată uneori de un sfârşit violent. 214 00:25:49,800 --> 00:25:52,760 Dar, cum putem fi siguri de acest scenariu, când o stea precum Soarele nostru are o viaţă de câteva sute de milioane de ori mai lungă decât omul? 215 00:25:52,760 --> 00:25:56,680 Pentru a studia ciclul vieţii unui organism oarecare pe Pământ 216 00:25:56,680 --> 00:26:00,160 nu trebuie să urmărim întreaga viaţă a specimenului respectiv. 217 00:26:00,160 --> 00:26:03,160 Alternativ, putem observa mai multe organisme deodată. 218 00:26:03,160 --> 00:26:08,160 Aceasta ne va arăta toate fazele ciclului vieţii specimenului respectiv. 219 00:26:08,160 --> 00:26:10,040 De exemplu, fiecare etapă a vieţii unui om reprezintă o fotografie a experienţei umane. 220 00:26:10,040 --> 00:26:15,440 Acelaşi lucru se întâmplă şi cu stelele... 221 00:26:15,440 --> 00:26:17,520 Stelele trăiesc şi mor după milioane sau chiar miliarde de ani. 222 00:26:17,520 --> 00:26:22,920 Chiar şi cele mai neobişnuite stele trăiesc cel puţin un milion de ani 223 00:26:22,920 --> 00:26:26,400 – mai mult decât întreaga istorie a omenirii! 224 00:26:39,840 --> 00:26:46,160 Din această cauză, este extrem de greu să putem studia schimbările legate de evoluţia stelelor. 225 00:26:46,160 --> 00:26:50,760 Pentru a ştii mai mult despre stele 226 00:26:50,760 --> 00:26:56,960 trebuie să studiem diferite stele aflate în diferite momente de evoluţie 227 00:26:56,960 --> 00:27:09,320 şi să asamblăm întregul ciclu de la naştere până la moarte. 228 00:27:49,560 --> 00:27:53,320 Imaginile extraordinare obţinute de Hubble au descris în culori naşterea tumultuoasă a stelelor 229 00:27:53,320 --> 00:27:57,840 în multe fotografii uimitoare. 230 00:27:57,840 --> 00:28:02,000 Naşterea stelelor, în "maternităţi" stelare apropiate de noi, poate fi folosită ca o maşină a timpului, 231 00:28:08,280 --> 00:28:12,840 pentru a rula înapoi evenimentele care au creat Sistemul nostru Solar. 232 00:28:12,840 --> 00:28:16,840 Hubble a trudit adesea din greu pentru ca aceste importante probe despre geneza stelelor 233 00:28:24,000 --> 00:28:28,160 să iasă la iveală, din spatele norilor moleculari întunecaţi de gaz şi praf, din care se formeaza stelele. 234 00:28:28,160 --> 00:28:33,240 Chiar acum se nasc stele în Univers. 235 00:28:33,240 --> 00:28:38,280 Enormi stâlpi strălucitori de hidrogen şi praf stau de strajă deasupra leaganului lor, 236 00:28:38,280 --> 00:28:45,800 încalzind cu lumină stele apropiate, nou create. 237 00:28:51,560 --> 00:28:56,680 Facilitatea telescopului Hubble de a observa în infraroşu ne permite să cunoaştem mai bine ca niciodată norii de praf şi gaz 238 00:28:56,680 --> 00:29:01,040 pentru a scoate la iveală stelele nou-născute. 239 00:29:01,040 --> 00:29:10,080 Una dintre cele mai fascinante descoperiri ale telescopului Hubble a fost observarea discurilor de praf 240 00:29:16,640 --> 00:29:19,840 ce înconjoară câteva stele tinere, ascunse în interiorul profund al Nebuloasei Orion. 241 00:29:19,840 --> 00:29:25,200 Acolo vedem, de fapt, naşterea unor Sisteme Solare, în care probabil se vor forma planete noi. 242 00:29:25,200 --> 00:29:29,800 La fel cum s-au format în propriul nostru Sistem Solar, acum patru miliarde şi jumătate de ani. 243 00:29:34,800 --> 00:29:41,120 În primele etape ale vieţii lor, stelele pot acumula gaz din norul original din care s-au născut. 244 00:29:41,120 --> 00:29:46,280 Materia care se acumulează în stele creează bule, sau chiar jeturi de gaze 245 00:29:52,360 --> 00:29:57,440 pe masură ce este incalzită şi rotită pe o traiectorie determinată de rotaţia stelei. 246 00:29:59,120 --> 00:30:08,000 Multe stele se nasc adesea din acelaşi nor de gaze şi praf. 247 00:30:08,000 --> 00:30:15,720 Unele rămân împreună de-a lungul întregii vieţi, evoluând în acelaşi mod, 248 00:30:15,720 --> 00:30:19,600 asemănător copiilor ce rămân prieteni pe viaţă. 249 00:30:19,600 --> 00:30:28,120 Stelele dintr-un roi vor avea toate aceeaşi vârstă, dar vor avea diferite mase. 250 00:30:29,520 --> 00:30:33,520 Iar acest lucru înseamnă că le vor aştepta destine diferite. 251 00:30:33,520 --> 00:30:39,760 Existenţa omului este precum o clipitură de ochi, comparativ cu viaţa unei stele. 252 00:30:39,760 --> 00:30:46,000 Aşa încât, observarea directă a tranziţiei între diferitele etape de viaţă ale unei stele poate fi o întâmplare fericită. 253 00:30:46,000 --> 00:30:51,680 În cei 15 ani de activitate, telescopul Hubble ne-a permis să observăm câteva stele care îmbătrânesc sub ochii noştri. 254 00:30:51,680 --> 00:30:59,520 Telescopul a înregistrat scurte "filme" uimitoare, care ne-au permis să fim martori 255 00:30:59,520 --> 00:31:03,680 la câteva modificari ale aspectului stelelor pe perioada unei clipe astronomice. 256 00:31:03,680 --> 00:31:08,520 Stelele cele mai masive îşi sfârşesc viaţa în mod cataclismic, tragic, 257 00:31:08,520 --> 00:31:15,760 distrugându-se în titanice explozii stelare ce poartă numele de supernove. 258 00:31:15,760 --> 00:31:25,040 Timp de câteva luni, fiecare devine unul dintre cele mai strălucitoare obiecte din întregul Univers, 259 00:31:27,160 --> 00:31:30,640 mai strălucitoare decât toate stelele, luate la un loc, din galaxia respectivă. 260 00:31:30,640 --> 00:31:36,120 Încă de la lansarea sa în 1990, telescopul Hubble a privit drama ce se desfăşura în supernova 1987A, 261 00:31:36,120 --> 00:31:43,120 cea mai apropiată stea care a explodat în zilele noastre. 262 00:31:43,120 --> 00:31:48,680 Telescopul a urmărit inelul de gaz ce înconjoară supernova. 263 00:31:48,680 --> 00:31:54,080 Hubble a observat apariţia unor pete strălucitoare de-a lungul acestui inel, precum diamantele într-o colier. 264 00:31:54,080 --> 00:31:58,640 Aceste "perle" cosmice sunt acum iluminate de şocuri supersonice datorate exploziei stelei. 265 00:31:58,640 --> 00:32:02,040 Resturile unei stele care explodează pot ascunde un uriaş reactor. 266 00:32:02,040 --> 00:32:05,800 Hubble a privit în inima misterioasă a Nebuloasei Crab rămăsiţele împraştiate ale unei stele care a explodat în anul 1054, 267 00:32:05,800 --> 00:32:10,240 descrisă atât de bine de astronomii chinezi, punând în evidenţă centrul acesteia, aflat în mişcare. 268 00:32:10,240 --> 00:32:14,280 Regiunea centrală a acestei nebuloase adăposteşte un tip particular de stea, un pulsar. 269 00:32:14,280 --> 00:32:18,600 Precum un far la malul mării, această stea se roteşte, emiţând lumină şi energie într-o anumită direcţie. 270 00:32:18,600 --> 00:32:22,320 Aceste raze excită luminos uriaşa nebuloasă de gaz şi praf ce o înconjoară. 271 00:32:22,320 --> 00:32:29,320 Totuşi, nu toate stelele îşi sfârşesc viaţa la fel de violent. 272 00:32:29,320 --> 00:32:34,080 Stelele asemănătoare cu Soarele se răcesc încet, deîndată ce-şi termină rezervorul de hidrogen. 273 00:32:35,880 --> 00:32:44,880 Centrul lor colapseaza în el însuşi şi se formează elementele chimice grele, 274 00:32:44,880 --> 00:32:50,120 expulzând straturile exterioare, într-o scurgere înceată a materiei în spaţiu. 275 00:32:50,120 --> 00:32:54,320 Acest punct al vieţii unei stele poartă denumirea de stadiu de "gigantă roşie". 276 00:32:54,320 --> 00:32:59,720 Soarele nostru va deveni o gigantă roşie peste câteva miliarde de ani. 277 00:32:59,720 --> 00:33:05,360 Atunci, el îşi va mări volumul până când va înghiţi planetele Mercur, Venus şi Pământul nostru. 278 00:33:07,000 --> 00:33:09,440 Dar aceste stele nu şi-au terminat încă existenţa. Ele pot deveni ceva extraordinar… 279 00:33:09,440 --> 00:33:14,200 Chiar înainte să-şi petreacă ultimele clipe de activitate, stelele asemănătoare Soarelui nostru se transformă încă odată. 280 00:33:14,200 --> 00:33:17,520 În această ultimă etapă a fuziunii nucleare, straturile de materie ale stelei sunt aruncate în spaţiu, 281 00:33:17,520 --> 00:33:24,920 astfel incât giganta roşie se măreaşte enorm. 282 00:33:32,120 --> 00:33:36,920 În centrul acestei explozii materia stelei este expulzată, 283 00:33:36,920 --> 00:33:44,840 într-o anvelopă gazoasă, radiind puternic în ultraviolet, ceea ce o face să strălucească. 284 00:33:44,840 --> 00:33:51,720 Aceste obiecte uimitoare au fost denumite nebuloase planetare, 285 00:34:13,000 --> 00:34:18,080 din cauza asemănării lor cu imaginile planetei Uranus, 286 00:34:18,080 --> 00:34:24,160 nou descoperită de astronomi. 287 00:34:24,160 --> 00:34:32,280 Percepţia pătrunzătoare a telescopului Hubble ne arată că nebuloasele planetare sunt asemenea fluturilor: nu există două la fel. 288 00:34:32,280 --> 00:34:38,000 Colecţia uimitoare de nebuloase planetare observate de Hubble ne arată detalii strălucitoare, extrem de complicatele, 289 00:34:38,000 --> 00:34:44,320 ale acestor obiecte: morişti, jeturi în rotaţie, 290 00:34:44,320 --> 00:34:50,320 structuri elegante de cupă, forme cilindrice sau chiar asemănătoare cu ţevile de eşapament ale rachetelor. 291 00:34:50,320 --> 00:34:54,920 Din locul său unic, de deasupra atmosferei Pământului, Hubble este singurul telescop 292 00:34:54,920 --> 00:34:59,160 ce poate observa, cu asemenea detalii, uriaşele structuri exterioare ale stelelor muribunde. 293 00:34:59,160 --> 00:35:03,040 Prezentăm acum imagini luate de Hubble intre anii 1994 şi 2002. 294 00:35:08,720 --> 00:35:15,600 Una din cele mai importante întrebări ale astrofizicii moderne este următoarea: 295 00:35:15,600 --> 00:35:20,920 Cum este posibil ca o simplă sferă de gaz, precum Soarele nostru, să dea naştere acestor complicate structuri? 296 00:35:20,920 --> 00:35:27,560 Pentru câteva nebuloase planetare, fenomenul pare asemănător unei stropitori dintr-o gradină cosmică, 297 00:35:27,560 --> 00:35:33,760 din care apa ţâşneşte în direcţii opuse. 298 00:35:33,760 --> 00:35:36,600 …Sau poate aceste detalii fantastice sunt desenate de câmpul magnetic 299 00:35:36,600 --> 00:35:40,520 al unei stele apropiate, un companion, care transformă gazul emis într-un jet? 300 00:35:40,520 --> 00:35:47,520 Oricare ar fi cauza lor, în doar zece mii de ani, acest buchet de flori cosmice se împrăştie în spaţiu. 301 00:35:47,520 --> 00:35:54,800 Precum florile îngraşă pământul care le înconjoară, pe măsură ce se descompun, 302 00:35:54,800 --> 00:36:00,360 la fel şi elementele chimice produse în interiorul stelelor, în timpul vieţii ei, sunt împrăştiate de către nebuloasa planetară 303 00:36:00,360 --> 00:36:06,600 pentru a hrăni spaţiul din jurul lor, punând la dispoziţie materie proaspătă pentru o nouă generaţie de stele, 304 00:36:06,600 --> 00:36:17,000 planete şi, de ce nu, viaţa. 305 00:36:33,640 --> 00:36:38,800 Deoarece ele dispar atât de repede la scara timpului cosmic, 306 00:36:38,800 --> 00:36:46,040 nu vor exista niciodată mai mult de aproximativ 15000 nebuloase planetare, în acelaşi timp, în Calea Lactee. 307 00:36:46,040 --> 00:36:53,080 Inima mică a stelei, ce rămâne după momentul evocat, este încă un monument al vieţii ei. 308 00:36:53,080 --> 00:36:59,120 Cunoscută sub numele de pitică albă, fiecare din aceste stele extrem de dense, de mărimea Pământului 309 00:36:59,120 --> 00:37:05,240 sunt destinate sa petreacă restul eternităţii lor radiind căldură în mod treptat, în spatiu, 310 00:37:05,240 --> 00:37:10,240 până când, probabil în multe miliarde de ani, se vor raci până la -270 grade C. 311 00:37:29,000 --> 00:37:35,120 ÎNTÂLNIRI COSMICE 312 00:37:36,640 --> 00:37:43,080 Trăim în cadrul unui uriaş sistem stelar, o galaxie numită Calea Lactee. 313 00:37:43,080 --> 00:37:45,160 Din afară, Calea Lactee s-ar vedea ca o spirală gigantică, formată dintr-un nucleu înconjurat de lungi braţe. 314 00:37:45,160 --> 00:37:52,680 Întregul sistem se roteşte încet. Intre stele se află cantităţi importante de gaz şi praf 315 00:37:53,680 --> 00:38:00,360 - aceasta este doar partea vizibilă - şi un material necunoscut şi invizibil nouă, numit "Materie Întunecată", 316 00:38:00,360 --> 00:38:08,400 Departe de centru, undeva într-un braţ spiral în suburbiile Căii Lactee, 317 00:38:08,560 --> 00:38:16,000 găsim un minuscul sistem stelar pe care îl numim "acasă", Sistemul Solar. 318 00:38:27,160 --> 00:38:31,800 Privind spre ceruri într-o seară senină, putem vedea cam 5000 de stele, toate aproapiate de noi. 319 00:38:31,840 --> 00:38:37,280 Ochiul liber pătrunde cu greu mai departe de 1000 de ani lumină, din cauza prafului stelar, 320 00:38:40,120 --> 00:38:46,400 care umple spaţiul şi slăbeşte lumina stelelor. 321 00:38:46,400 --> 00:38:51,520 Deci, fără telescop vedem doar o infimă bucată din întreaga Galaxie, care are diametrul de 100000 de ani lumină. 322 00:38:53,960 --> 00:39:00,680 Calea Lactee conţine câteva sute de miliarde de stele, multe din ele asemănătoare Soarelui nostru! 323 00:39:01,360 --> 00:39:07,000 Deşi numărul "o sută de mii de milioane" este greu de imaginat, acesta e doar începutul. 324 00:39:07,000 --> 00:39:10,440 Astronomii au calculat că există peste de o sută de miliarde de galaxii în Univers. Câte stele înseamnă oare asta? 325 00:39:30,920 --> 00:39:34,880 Într-o mână de nisip putem avea usor 50000 de fire de nisip. Chiar şi aşa, pe o plajă întreagă 326 00:39:34,880 --> 00:39:39,000 abia găsim destule fire de nisip, ca să reprezinte fiecare câte o stea din Calea Lactee. 327 00:39:39,000 --> 00:39:44,080 Sunt atât de multe stele în Univers, încât ar trebui să numărăm fiecare fir de nisip de pe toate plajele 328 00:39:44,880 --> 00:39:47,000 întregului Pământ, pentru a ajunge aproape de numărul potrivit! 329 00:39:47,000 --> 00:39:53,160 Hai să luăm un graunte de nisip, cu diametrul de 1 mm, şi să ne gândim că reprezintă dimensiunea Soarelui 330 00:40:01,920 --> 00:40:05,880 Dacă am începe să mergem către cea mai apropiată stea, ne-ar lua o bună parte dintr-o zi ca să ajungem acolo, 331 00:40:05,880 --> 00:40:12,920 pentru că steaua s-ar afla la aproape 30 km distanţă. 332 00:40:12,920 --> 00:40:20,640 Deci galaxiile sunt aproape goale înăuntru. 333 00:40:20,640 --> 00:40:23,400 Dacă am putea strânge împreună toate stelele din Calea Lactee, 334 00:40:23,400 --> 00:40:28,000 ar încape uşor în volumul dintre Soare şi cea mai apropiată stea. 335 00:40:28,800 --> 00:40:35,000 De fapt, pentru a umple complet acel volum, 336 00:40:35,000 --> 00:40:42,320 ar trebui să împachetăm toate stelele din toate galaxiile vecine Căii Lactee!! 337 00:41:26,520 --> 00:41:32,840 Privind spre cerul nopţii, Universul ne pare static. 338 00:41:32,840 --> 00:41:40,880 Aceasta dearece viaţa umană este doar o picătură în oceanul timpului. 339 00:41:40,880 --> 00:41:51,920 De fapt, Universul este în continuă mişcare, dar am avea nevoie de un timp mult mai lung decât o viaţă umană, 340 00:42:08,640 --> 00:42:14,200 pentru a percepe mişcare între stele, pe cerul nopţii. 341 00:42:14,200 --> 00:42:17,520 În timp, am vedea stelele şi galaxiile mişcându-se. 342 00:42:17,520 --> 00:42:22,720 Stelele orbitează în jurul nucleului Căii Lactee, iar galaxiile sunt atrase de gravitaţia reciprocă. 343 00:42:22,720 --> 00:42:28,800 Câteodată galaxiile se ciocnesc. Telescopul spaţial Hubble a observat numeroase ciocniri galactice. 344 00:42:28,800 --> 00:42:34,560 Precum corăbiile maiestuoase într-o noapte mareaţă, galaxiile se apropie una de alta, 345 00:42:34,560 --> 00:42:39,160 până când interacţia gravitaţională reciprocă începe să le deformeze într-un mod haotic, 346 00:42:39,160 --> 00:42:46,720 unite ireversibil pentru eternitate. Un măreţ dans cosmic, coreografiat de forţa gravitaţiei. 347 00:42:46,720 --> 00:42:51,920 Când două galaxii se ciocnesc, nu o fac precum două autoturisme, sau două bile de biliard, 348 00:42:51,920 --> 00:42:56,400 ci mai degrabă ca două mâini ce se unesc. 349 00:42:56,400 --> 00:43:01,240 Majoritatea stelelor vor trece nevătămate prin ciocnirea galactică. 350 00:43:03,640 --> 00:43:07,760 În cel mai rău caz, gravitaţia le va smulge împreună cu gaz şi praf din galaxii, şi le va arunca în râuri de materie, 351 00:43:07,760 --> 00:43:15,800 lungi de mii şi mii de ani lumină. Cele două galaxii, 352 00:43:19,720 --> 00:43:25,240 prinse în fatala îmbrăţişare a gravitaţiei, vor continua să se rotească una în jurul celeilalte, 353 00:43:25,240 --> 00:43:31,320 smulgându-şi reciproc materie. În cele din urmă, peste sute de milioane de ani, 354 00:43:31,320 --> 00:43:34,040 cele două galaxii se vor uni într-o singură galaxie. 355 00:43:34,040 --> 00:43:40,360 Se crede că multe din galaxiile actuale, între care şi Calea Lactee, 356 00:43:40,360 --> 00:43:45,920 au fost asamblate din ciocniri între galaxii mai mici, de-a lungul a miliarde de ani. 357 00:43:45,920 --> 00:43:50,160 Colosala şi violenta interacţiune dintre galaxii 358 00:43:50,160 --> 00:43:55,520 stimulează formarea de stele din norii masivi de gaz, creând super roiuri din stele albastre şi fierbinţi. 359 00:43:56,200 --> 00:44:00,680 Calea Lactee se află pe traiectoria de ciocnire cu vecinul nostru galactic, galaxia din Andromeda 360 00:44:01,880 --> 00:44:05,440 Galaxiile se apropie una de alta cu aproape 500000 km în fiecare oră, iar în 3 miliarde de ani, 361 00:44:05,440 --> 00:44:13,640 se vor ciocni frontal. 362 00:44:32,600 --> 00:44:40,960 Ciocnirea va duce la o magnifică uniune între cele două galaxii, 363 00:44:40,960 --> 00:44:45,880 în urma căreia, Calea Lactee va înceta să mai fie galaxia spirală pe care o cunoaştem acum. 364 00:44:45,880 --> 00:44:50,880 Ciocnirea va da naştere unei uriaşe galaxii eliptice, 365 00:44:50,880 --> 00:44:54,120 conţinând toate stelele din Calea Lactee şi galaxia din Andromeda. 366 00:44:54,120 --> 00:44:59,840 De pe Pământ, ciocnirea se va vedea cam aşa. 367 00:45:05,320 --> 00:45:07,280 Deşi aceasta nu se va întâmpla decât departe în viitor, 368 00:45:07,760 --> 00:45:10,960 sunt multe forţe misterioase în natură, care lucrează în mod continuu... 369 00:45:11,240 --> 00:45:13,680 MONŞTRII UNIVERSULUI 370 00:45:15,040 --> 00:45:19,960 Găurile negre sunt "zmeii" Universului: înghit tot ce le vine în cale, nelăsând să scape nimic. 371 00:45:20,880 --> 00:45:25,320 Aşa că, pentru astronomi, centrul unei găuri negre reprezintă misterul absolut. 372 00:45:25,880 --> 00:45:27,680 Nici un soi de informaţie nu poate scăpa din strânsoarea gravitaţională a găurii negre. 373 00:45:28,960 --> 00:45:34,000 Nu există nici o cale de ieşire. 374 00:45:35,680 --> 00:45:37,880 Nici măcar lumina nu iese. Atunci, cum ştim că aceste obiecte chiar există? 375 00:45:38,880 --> 00:45:45,680 Găurile negre nu pot fi observate direct. 376 00:45:49,440 --> 00:45:54,040 Dar astronomii pot studia efectele indirecte ale acestora, 377 00:45:54,040 --> 00:45:58,200 pentru că lucrul ce îl oferă din plin o gaură neagră este forţa gravitaţională. 378 00:45:58,200 --> 00:46:04,800 Rezoluţia foarte bună a telescopului Hubble a pus în evidenţă efectele dramatice alte găurilor negre asupra spaţiului din vecinătate. 379 00:46:04,800 --> 00:46:12,000 Şi nu numai efectele gravitaţionale, căci astronomii au descoperit că atunci când materia este compresată 380 00:46:12,000 --> 00:46:17,040 în jurul unei găuri negre, ansamblul reverberează ca un clopot. 381 00:46:17,040 --> 00:46:22,040 Acesta este sunetul produs de o gaură neagră aflată la 250 milioane de ani lumină de Pământ. 382 00:46:22,040 --> 00:46:29,440 Sunetul vibrează în discul de materie ce înconjoară gaura neagră şi a fost modificat 383 00:46:33,440 --> 00:46:38,000 pentru a-l face audibil de urechea umană. In realitate este un "Si" bemol, 57 de octave mai jos ca "Do". 384 00:46:38,000 --> 00:46:45,880 Astronomii spun că găurile negre sunt singularităţi, puncte matematice în spaţiu 385 00:46:45,880 --> 00:46:53,080 fără volum, fără extensie spaţială, dar de densitate infinită! 386 00:46:53,080 --> 00:46:56,920 Găurile negre pot apare în timpul colapsului final al unei stele masive, mult mai masive ca Soarele. 387 00:46:56,920 --> 00:47:01,320 Rămăşiţele stelare lăsate în urmă de moartea şi colapsul unei stele masive pot fi atât de mari că nici o forţă, în natură, 388 00:47:01,320 --> 00:47:05,880 nu poate să le oprească de la un colaps gravitaţional într-un volum infinit de mic. 389 00:47:05,880 --> 00:47:11,000 Deşi aparent materia a dispărut, colapsată, îngrămădită, într-un volum zero, 390 00:47:20,600 --> 00:47:23,760 încă excercită o puternică atracţie gravitaţională, iar stelele şi alte obiecte ce trec prin preajmă pot fi absorbite înăuntru. 391 00:47:23,760 --> 00:47:29,520 Orice gaură neagră are un "punct fără întoarcere", numit "orizont critic" 392 00:47:29,520 --> 00:47:38,120 De exemplu, odată ce o stea este trasă dincolo de această limită, dispare pentru totdeauna. 393 00:47:38,120 --> 00:47:42,800 În timp ce se apropie de orizontul critic, steaua condamndată urmează o fatală orbită spirală. 394 00:47:42,800 --> 00:47:46,960 Când se apropie şi mai mult, 395 00:47:46,960 --> 00:47:54,000 materia mai apropiată de gaura neagră suferă o atracţie mai puternică decât restul stelei. 396 00:48:05,560 --> 00:48:10,600 Steaua se deformează şi se întinde catre gaura neagră, până când 397 00:48:10,600 --> 00:48:18,240 imensele forţe mareice o rup în bucăţi şi o devorează. 398 00:48:18,240 --> 00:48:25,560 Se întâmplă şi alte lucruri ciudate în preajma acestor obiecte, 399 00:48:25,560 --> 00:48:29,520 o deformare a spaţiului şi timplului care îndoaie spaţiul şi încetineşte trecerea timpului. 400 00:48:35,600 --> 00:48:39,440 Toate obiectele cu masă, deformează structura spaţiului şi timpului, dar găurile negre o fac în mod extrem. 401 00:48:39,440 --> 00:48:42,880 Conform vestitei teorii a relativităţii generalizate a lui Einstein, 402 00:48:42,880 --> 00:48:50,000 orice călător curajos care ar vizita o gaură neagră şi ar putea să stea deasupra orizontului critic 403 00:48:50,000 --> 00:48:57,600 fără a fi înghiţit de gaura neagră, s-ar întoarce înapoi mai tânar decât oamenii lăsaţi în urmă, acasă. 404 00:48:59,880 --> 00:49:06,400 Probabil că cel mai interesant obiect, presupus de astronomi, este o "gaură de vierme". 405 00:49:06,400 --> 00:49:10,520 O gaură de vierme este o "scurtătură" prin spaţiu şi timp, între două puncte diferite din Univers. 406 00:49:10,520 --> 00:49:15,120 Daca există, poate că găurile de vierme vor putea fi folosite pentru a călătorii prin spaţiu, 407 00:49:15,120 --> 00:49:20,160 mai repede decât i-ar lua luminii să parcurgă spaţiul obişnuit. 408 00:49:21,520 --> 00:49:28,240 Hubble a descoperit că găurile negre se găsesc, adeseori, în centrul galaxiilor. 409 00:49:28,240 --> 00:49:35,960 Avem una chiar în centrul Căii Lactee - o gigantică, 410 00:49:35,960 --> 00:49:41,080 super-masivă gaură neagră, probabil de un milion de ori mai mare ca acelea create de colapsul unei stele masive. 411 00:49:41,080 --> 00:49:49,080 Aceasta ar putea fi rezultatul unirii mai multor gauri negre "stelare", formate în istoria îndepărtată a Galaxiei. 412 00:49:50,760 --> 00:49:55,680 Când două galaxii de ciocnesc, găurile negre centrale desfaşoară un dans elaborat. 413 00:49:55,680 --> 00:49:57,760 Mult timp după ce galaxiile s-au unit, 414 00:49:57,760 --> 00:50:04,080 găurile lor negre centrale continuă să orbiteze una în jurul celeilalte mai multe milioane de ani, 415 00:50:04,080 --> 00:50:08,360 înainte de o puternică şi violentă unire finală. 416 00:50:08,360 --> 00:50:11,160 Acest proces este aşa de puternic, încât modifică structura spaţio-temporală suficient de mult pentru a putea fi observat 417 00:50:11,160 --> 00:50:15,960 de pe Pământ, cu o nouă generaţie de telescoape gravitaţionale, sau poate cu sateliţi speciali. 418 00:50:18,720 --> 00:50:22,120 În comparaţie cu milioanele de ani, necesare pentru o ciocnire galactică, 419 00:50:22,120 --> 00:50:27,840 acest cataclism final durează relativ puţin. Deci, şansele de a observa un asemenea eveniment sunt mici. 420 00:50:27,840 --> 00:50:32,440 Până acum 50 de ani, astronomii credeau că Universul era un loc extrem de linişit. 421 00:50:32,440 --> 00:50:38,720 Dar asta e departe de adevăr... 422 00:50:39,400 --> 00:50:47,960 Spaţiul este cutremurat de evenimente violente: explozii cataclismice de supernove, 423 00:50:47,960 --> 00:50:55,440 ciocniri între galaxii întregi, şi masive descărcări de energie 424 00:50:55,440 --> 00:51:02,360 datorate cantităţilor enorme de materie ce se prabuşesc în găurile negre... 425 00:51:04,240 --> 00:51:08,800 Descoperitea quasarilor a fost prima indicaţie a acestei agitaţii cosmice... 426 00:51:08,800 --> 00:51:13,400 Prin telescoapele de la sol, quasarii arată ca nişte stele normale. 427 00:51:13,400 --> 00:51:17,840 Asta este ceea ce astronomii au crezut iniţial, numindu-le obiecte "cvasi-stelare". 428 00:51:17,840 --> 00:51:23,000 Dar quasarii sunt, de fapt, mult mai strălucitori şi mai îndepărtaţi decât stelele... 429 00:51:23,000 --> 00:51:27,400 Ei pot străluci mai tare decât 1000 de galaxii normale şi sunt energizaţi de găuri negre supermasive. 430 00:51:28,120 --> 00:51:32,000 Stelele ce orbitează prea aproape sunt sparte în bucăţi, curgând în quasar ca apa într-o uriaşă chiuvetă cosmică. 431 00:51:32,000 --> 00:51:35,120 Gazul formează un enorm disc spiral, supraîncălzit de căderea liberă catre gaura neagră. 432 00:51:35,120 --> 00:51:40,360 Acest gaz îşi aruncă energia în spaţiu, în două jeturi colosale deasupra şi dedesuptul discului. 433 00:51:40,360 --> 00:51:42,960 Quasarii se regăsesc în multe feluri de galaxii, multe dintre ele aflate în interacţie. 434 00:51:42,960 --> 00:51:47,080 Se pare că sunt mai multe mecanisme de "aprindere" a quasarilor. 435 00:51:47,080 --> 00:51:51,560 Ciocnirile între galaxii pot provoca naşterea quasarilor, 436 00:51:53,560 --> 00:52:01,080 dar telescopul Hubble a descoperit quasari chiar şi în galaxii aparent normale. 437 00:52:02,800 --> 00:52:06,280 Dar quasarii nu sunt singurele obiecte superenergetice descoperite de astronomi... 438 00:52:06,280 --> 00:52:13,600 Multe din descoperiri sunt pur şi simplu întâmplătoare, făcute atunci când se caută cu totul altceva. 439 00:52:13,600 --> 00:52:19,880 Asemenea descoperiri întâmplătoare au schimbat de multe ori cursul astronomiei. 440 00:52:19,880 --> 00:52:24,760 Erupţiile de radiaţie gama au fost descoperite întâmplător, în anii 1960, de sateliţii militari americani, 441 00:52:24,760 --> 00:52:31,280 care de fapt se uitau după efectele testelor nucleare sovietice. 442 00:52:32,880 --> 00:52:39,360 În loc să detecteze urmele celor mai devastatoare explozii produse de oameni, 443 00:52:39,360 --> 00:52:47,520 ei au descoperit cele mai puternice erupţii din Univers... 444 00:52:47,520 --> 00:52:52,080 Aceste erupţii super energetice de radiaţie gama, sunt detectate cel puţin odată pe zi în direcţii aleatoare pe cer. 445 00:52:53,120 --> 00:53:02,400 Deşi erupţiile gama durează doar câteva secunde, 446 00:53:08,760 --> 00:53:16,000 energia degajată egalează cantitatea de energie radiată de întreaga Cale Lactee în câteva secole. 447 00:53:16,000 --> 00:53:25,240 Radiaţia gama nu este vizibilă cu ochiul liber, deci ne trebuie instrumente speciale pentru a o detecta. 448 00:53:34,000 --> 00:53:38,680 Timp de 30 de ani, nimeni n-a ştiut cauza acestor izbucniri. 449 00:53:38,680 --> 00:53:44,000 E ca şi cum un glonte de radiaţie gama ar trece pe lângă Pământ, fără ca să vedem arma din care s-a tras. 450 00:53:44,000 --> 00:53:49,120 Împreună cu apropape toate telescoapele din lume, telescopul Hubble s-a uitat după "fumul" de la gura armei, multi ani de zile. 451 00:53:50,320 --> 00:53:55,520 A observat poziţii de pe cer unde exploziile gama fuseseră detectate în trecut, încercând să găsească un obiect prin preajmă. 452 00:53:55,520 --> 00:54:04,240 Toate eforturile au fost în van, până când ... 453 00:54:23,000 --> 00:54:27,360 În anul 1999, când observaţiile lui Hubble au fost cruciale, în determinarea originii acestor explozii în galaxii extrem de îndepărtate. 454 00:54:27,360 --> 00:54:33,440 Ar putea fi colapsul unei stele masive cauza erupţiilor gama? 455 00:54:35,560 --> 00:54:41,880 Sau întâlnirea dramatică dintre două obiecte super dense, cum ar fi două găuri negre, sau o gaură neagră şi o stea neutronică? 456 00:54:41,880 --> 00:54:48,240 Găurile negre sunt, cu siguraţă, unele dintre cele mai exotice obiecte din Univers. 457 00:54:50,120 --> 00:54:52,720 Pe lângă influenţa asupra mediului înconjurător, ele îşi pot arăta prezenţa şi pe alte căi spectaculoase, 458 00:54:52,720 --> 00:54:58,880 pentru că enorma lor gravitaţie poate curba chiar şi lumina. 459 00:54:58,880 --> 00:55:04,480 De fapt, razele de lumină care trec pe lângă o gaură neagră încetează să mai urmeze o traiectorie rectilinie, 460 00:55:04,480 --> 00:55:10,560 şi sunt deflectate pe drumuri noi, creând un veritabil telescop natural, care poate privi în spaţiu mai adânc decât ne-am imagina. 461 00:55:11,080 --> 00:55:18,240 ILUZII GRAVITAŢIONALE 462 00:55:18,240 --> 00:55:25,040 Asemănător călătorilor prin deşert ce zăresc miraje, atunci când lumina obiectelor îndepărtate 463 00:55:25,280 --> 00:55:30,080 este curbată de aerul cald plutind deasupra nisipului, în Univers putem vedea miraje. 464 00:55:30,080 --> 00:55:33,480 Mirajele pe care le vedem cu telescoapele moderne, precum Telescopul Spaţial Hubble, nu sunt create de aerul cald, 465 00:55:34,960 --> 00:55:42,000 ci de gravitaţia îndepărtatelor roiuri de galaxii - concentrări enorme de materie. 466 00:55:44,320 --> 00:55:47,920 Cu mult timp în urmă, oamenii credeau că Pământul este plat. 467 00:55:48,600 --> 00:55:53,720 Asta e cumva de înteles - curbura planetei nu ne afectează traiul cotidian. 468 00:55:54,320 --> 00:55:59,360 Spaţiul însuşi poate fi curbat, deşi nu este uşor de văzut acest lucru doar privind spre cerul nopţii. 469 00:56:01,880 --> 00:56:06,080 Dar curbura spaţiului creează fenomene pe care le putem observa... 470 00:56:13,960 --> 00:56:16,920 Una din predicţiile lui Albert Einstein este că gravitaţia curbează spaţiul şi îndoaie razele de lumină, 471 00:56:23,000 --> 00:56:26,840 în acelaşi fel în care valurile de pe suprafaţa unui lac creează un mozaic luminos pe nisipul de pe fundul lacului. 472 00:56:27,520 --> 00:56:29,240 Lumina galaxiilor îndepărtate este distorsionată şi amplificată de câmpul gravitaţional 473 00:56:30,520 --> 00:56:34,920 al roiurilor masive de galaxii, interpuse între ele şi Pământ. 474 00:56:35,760 --> 00:56:40,080 E ca şi cum am privi printr-o lupă uriaşă. Fenomenul se numeşte lentilă gravitaţională. 475 00:56:40,080 --> 00:56:43,360 Modelul ciudat, format de razele de lumină la întâlnirea cu un obiect masiv, 476 00:56:43,360 --> 00:56:47,760 depinde de natura "corpului lentilă". Astfel, obiectul din planul îndepărtat poate avea diverse forme... 477 00:56:47,760 --> 00:56:53,000 ... Inelele lui Einsten, când întreaga imagine este amplificată si deformată într-un cerc luminos... 478 00:56:53,000 --> 00:56:56,000 ... imagini multiple, copii fantomatice ale imaginii galaxiei originale... 479 00:57:13,160 --> 00:57:19,960 ... sau distorsionat, în arce şi arculeţe în formă de banană. 480 00:57:19,960 --> 00:57:23,280 Deşi Einstein realizase, încă din 1915, că acest fenomen ar putea exista, 481 00:57:37,440 --> 00:57:41,680 nu credea că s-ar putea observa vreodată de pe Pământ. 482 00:57:41,680 --> 00:57:49,160 Cu toate acestea, calculele lui aveau să fie confirmate în anul 1919. 483 00:58:06,160 --> 00:58:13,360 În timpul unei expediţii pentru o eclipsă de Soare, în Insulele Principe, lângă coasta Africii, 484 00:58:13,360 --> 00:58:18,760 expediţie condusă de renumitul astronom britanic Arthur Eddington, 485 00:58:30,800 --> 00:58:34,040 au fost observate poziţiile stelelor aflate lângă discul solar. 486 00:58:34,040 --> 00:58:40,440 Poziţiile observate erau puţin mişcate, în exterior faţă de centrul Soarelui, 487 00:58:40,440 --> 00:58:43,160 comparativ cu poziţiile observate atunci când Soarele nu era în zonă. 488 00:58:43,840 --> 00:58:48,120 Actualmente, mirajele gravitaţionale ale obiectelor din universul îndepărtat sunt observate frecvent, de cele mai bune telescoape terestre, 489 00:58:48,120 --> 00:58:52,120 şi, desigur, de ochiul ager al lui Hubble. 490 00:58:52,120 --> 00:58:56,720 Hubble a fost primul telescop care a observat detaliat, în interiorul arcelor gravitaţionale multiple, 491 00:58:58,280 --> 00:59:04,760 dezvăluind forma şi structura internă a obiectelor mărite de mirajul gravitaţional. 492 00:59:04,760 --> 00:59:08,000 În anul 2003, astronomii au dedus că misteriosul arc albăstrui, într-una din imaginile luate de Hubble, era cea mai mare 493 00:59:08,000 --> 00:59:12,960 şi mai fierbinte regiune observată vreodată, în care se formează stele. 494 00:59:13,680 --> 00:59:19,920 Sunt necesare obiecte foarte masive, roiuri de galaxii de exemplu, 495 00:59:19,920 --> 00:59:27,680 pentru a curba spaţiul suficient, astfel încât efectul să fie observabil în imagini ale Universului îndepărtat 496 00:59:33,680 --> 00:59:40,120 - chiar şi cu rezoluţia spaţială excepţională a lui Hubble. 497 00:59:41,760 --> 00:59:46,840 Până acum, lentilele gravitaţionale au fost observate în principal în jurul roiurilor de galaxii, 498 00:59:46,840 --> 00:59:51,160 care sunt grupări de sute sau mii de galaxii, 499 00:59:57,400 --> 01:00:03,040 despre care se crede că sunt cele mai mari structuri din Univers, legate gravitaţional. 500 01:00:03,040 --> 01:00:08,240 Astronomii ştiu că materia vizibilă în Univers este doar un mic procent din masa totală ce trebuie sa fie acolo, 501 01:00:08,240 --> 01:00:14,320 pentru că materia exercită forţe gravitaţionale, 502 01:00:33,400 --> 01:00:39,800 iar obiectele vizibile sunt insuficiente pentru a ţine galaxiile şi roiurile de galaxii laolaltă. 503 01:00:39,800 --> 01:00:45,120 Pentru că gradul de curbare al "bananei" din mirajul gravitaţional depinde de masa totală a "lentilei", 504 01:00:45,960 --> 01:00:50,560 mirajele gravitaţionale pot fi folosite pentru a "cântări" roiurile şi a înţelege distribuţia materiei întunecate. 505 01:00:50,560 --> 01:00:55,200 Folosind imaginile clare obţinute de telescopul Hubble, putem spune care dintre arce provin de la aceeaşi galaxie. 506 01:00:55,200 --> 01:00:59,760 Acest proces permite astronomilor să studieze detaliile galaxiilor din Universul timpuriu 507 01:00:59,760 --> 01:01:04,280 aflate prea departe pentru fi văzute direct cu telescoapele şi tehnologia prezentă. 508 01:01:05,040 --> 01:01:09,680 O lentilă gravitaţională poate funcţiona ca un soi de "telescop natural". În anul 2004, 509 01:01:09,680 --> 01:01:16,360 Hubble a reuşit să detecteze cea mai îndepărtată galaxie din Universul cunoscut, 510 01:01:16,360 --> 01:01:22,360 folosind amplificarea unei asemenea "lentile gravitaţionale". 511 01:01:22,360 --> 01:01:27,160 NAŞTEREA ŞI MOARTEA UNIVERSULUI 512 01:01:27,160 --> 01:01:33,560 Lumina se deplasează în vid cu cea mai mare viteză care poate fi atinsă, dar aceasta este totuşi finită. 513 01:01:33,560 --> 01:01:39,960 Aceasta înseamnă că razele de lumină au nevoie de un anumit timp pentru a se deplasa între două puncte din spaţiu. 514 01:01:41,560 --> 01:01:47,120 Viteza luminii este de circa 300.000 de kilometri pe secundă. 515 01:01:47,120 --> 01:01:54,760 Distanţa de la Pământ la Lună este de 300 de mii de kilometri. 516 01:01:54,760 --> 01:01:58,320 Aceasta înseamnă că lumina are nevoie de o secundă pentru a călători de la Lună la Pământ. 517 01:02:05,080 --> 01:02:12,200 Când privim Luna, o vedem aşa cum a fost în urmă cu o secundă. 518 01:02:13,360 --> 01:02:18,480 Cine dintre noi nu şi-a imaginat, cum ar fi dacă ar putea călători înapoi în timp? 519 01:02:18,480 --> 01:02:22,280 Viteza finită a luminii ne permite să medităm la această călătorie înapoi în timp. 520 01:02:23,080 --> 01:02:28,160 Atunci când privim în spaţiu, trebuie doar să aşteptăm ca lumina ce vine din locuri îndepărtate să ajungă la noi, 521 01:02:28,160 --> 01:02:35,240 pentru ca să ne arate imaginea corpurilor cereşti la momentul în care aceasta şi-a început călătoria. 522 01:02:36,280 --> 01:02:42,840 Telescoape puternice, precum Hubble, au făcut posibil, mai bine ca niciodată, să privim tot mai departe în spaţiu şi implicit, înapoi în timp. 523 01:02:42,840 --> 01:02:47,840 Este pur şi simplu extraordinar ceea ce văd cosmologii actualmente. 524 01:02:47,840 --> 01:02:52,760 În anii 1920, astronomul Edwin Hubble descoperea că majoritatea galaxiilor par să se îndepărteze de noi 525 01:02:52,760 --> 01:02:57,080 cu o viteză proporţională cu distanţa la care acestea se află. Cu cât o galaxie este mai îndepărtată, cu atât ea pare să se îndepărteze mai repede. 526 01:03:33,960 --> 01:03:38,640 Aceasta se datorează expansiunii Universului. 527 01:03:38,640 --> 01:03:43,640 Expansiunea a început cu o explozie gigantică, numită "Marea Explozie" (în engleză: "Big Bang"), petrecută acum multe miliarde de ani. 528 01:03:43,640 --> 01:03:47,240 Viteza de expansiune este cheia măsurării vârstei şi mărimii Universului. 529 01:03:48,360 --> 01:03:52,720 Rata de expansiune este cunoscută sub numele de constanta lui Hubble. 530 01:03:52,720 --> 01:03:59,240 Vârsta şi mărimea Universului pot fi estimate dacă dăm înapoi ceasul expansiunii 531 01:03:59,240 --> 01:04:04,000 – până când totul se comprimă într-un punct infinit de mic, centrul de energie care a generat Universul. 532 01:04:07,480 --> 01:04:11,720 Cea mai bună justificare pentru a construi telescopul Hubble a fost aceea de a determina mărimea şi vârsta Universului. 533 01:04:11,720 --> 01:04:14,080 Proiectul pentru calculul cât mai precis a constantei lui Hubble a fost iniţiat de către echipa Proiectului Cheie, 534 01:04:14,080 --> 01:04:20,240 un grup de astronomi care au folosit telescopul Hubble pentru a observa cât mai exact "etaloanele de distanţă" din Univers, 535 01:04:21,160 --> 01:04:23,960 o categorie specială de stele, numite variabile de tipul stelelor Cefeide. 536 01:04:25,400 --> 01:04:29,760 Cefeidele sunt stele care au variaţii de strălucire foarte stabile şi predictibile. 537 01:04:29,760 --> 01:04:34,600 Perioada acestor variaţii depinde în mod strict de proprietăţile fizice ale stelelor, 538 01:04:34,600 --> 01:04:39,120 proprietăţi ce pot fi folosite pentru a determina distanţele până la ele într-un mod foarte eficient. 539 01:04:40,920 --> 01:04:46,280 Pentru acest motiv, stelele de acest tip mai sunt cunoscute şi sub numele de "lumânări standard". 540 01:04:46,280 --> 01:04:53,240 Cefeidele au fost folosite ca niste "gradaţii" pentru a ne permite să măsurăm distanţele până la supernove, 541 01:04:55,680 --> 01:05:00,960 stele mult mai strălucitoare decât Cefeidele, care pot fi situate mult mai departe ca acestea. 542 01:05:00,960 --> 01:05:04,640 Telescopul Hubble a măsurat lumina exploziilor supernovelor mult mai precis decât orice alt instrument, 543 01:05:04,640 --> 01:05:11,040 în principal datorită rezoluţiei sale mult mai bună. 544 01:05:18,040 --> 01:05:23,240 Observată de pe Pământ, lumina unei supernove este, în general, amestecată cu lumina galaxiei gazdă. 545 01:05:23,240 --> 01:05:27,960 Telescopul spaţial poate distinge în mod clar între lumina galaxiei şi cea a supernovei. 546 01:05:27,960 --> 01:05:33,880 Cefeidele şi supernovele ne-au oferit o măsură a mărimii Universului. 547 01:05:33,880 --> 01:05:41,080 În zilele noaste, cunoaştem vârsta Universului cu o precizie mult mai bună decât înainte: 548 01:05:43,040 --> 01:05:49,200 circa 14 miliarde de ani. 549 01:05:49,200 --> 01:05:52,720 Vreme de mulţi ani, astronomii s-au întrebat dacă expansiunea Universului se va opri într-un viitor îndepartat, 550 01:05:52,720 --> 01:05:59,200 care va colapsa apoi Universul într-o "Mare Implozie" (în engleză: "Big Crunch"), sau dacă el va continua să se expandeze din ce în ce mai încet. 551 01:05:59,200 --> 01:06:09,840 Observaţiile combinate ale supernovelor îndepărtate, făcute de Hubble şi de cele mai mari telescoape ale lumii, 552 01:06:39,700 --> 01:06:43,820 au fost folosite pentru a măsura distanţele până la supernovele îndepărtate. 553 01:06:43,820 --> 01:06:48,020 Se pare că expansiunea Universului nu încetineşte. In schimb, ea pare să se accelereze. 554 01:06:48,020 --> 01:06:56,300 Când telescopul Hubble a fost folosit pentru a măsura modificarea în timp a expansiunii Universului, 555 01:06:56,300 --> 01:07:00,940 cercetătorii au determinat, destul de surprinzător, că în prima jumatate a istoriei cosmice, 556 01:07:01,940 --> 01:07:10,220 rata de expansiune s-a încetinit. Apoi, o forţă misterioasă, 557 01:07:13,980 --> 01:07:21,340 un fel de "anti-gravitaţie", a făcut Universul ca să apese pedala de acceleraţie, până la acceleraţia pe care o măsurăm astăzi. 558 01:07:21,340 --> 01:07:28,140 Aceasta ne sugerează o soartă extraordinară a Universului, din cauza că forţa de anti-gravitaţie 559 01:07:30,820 --> 01:07:35,620 devine mai puternică cu timpul. Dacă această forţă va continua, 560 01:07:35,900 --> 01:07:42,220 probabil ca va deveni mult mai puternică decât toata gravitatia, aruncând Universul într-o acceleraţie ultra-rapidă 561 01:07:43,020 --> 01:07:47,060 care va rupe în atomi constituenţi toată materia. Cosmologii numesc acest scenariu de coşmar "Marea Dezintegrare" (în engleză: "Big Rip"). 562 01:07:48,260 --> 01:07:55,940 PRIVIRE ÎN TIMP 563 01:07:56,660 --> 01:07:59,140 Primim noutăţi neaşteptate din spaţiul îndepărtat. 564 01:07:59,140 --> 01:08:06,100 Aşa cum geologii sapă adâncurile Pământului pentru a găsi fosile tot mai vechi 565 01:08:06,100 --> 01:08:13,660 ce ne aduc mărturii ale epocilor îndepărtate, la fel şi astronomii, "excavează" din ce în ce mai adânc, către începuturile timpului, 566 01:08:15,980 --> 01:08:19,500 privind lumina care soseşte de la obiecte tot mai întunecate şi mai îndepărtate. 567 01:08:19,580 --> 01:08:25,740 Telescopul Hubble a început o noua eră, pe care o putem numi "astro-arheologie", o eră care a demarat în timpul Craciunului anului 1995.. 568 01:08:25,780 --> 01:08:30,220 Poate părea puţin ciudat să aţintim cel mai sofisticat telescop către aceeaşi zonă de cer pentru 10 zile la rând. 569 01:08:30,820 --> 01:08:36,500 La finele lui 1995, astronomii au încercat acest lucru pentru prima dată. 570 01:08:36,580 --> 01:08:39,780 Observaţiile foarte "profunde" se efectuează prin expuneri foarte lungi ale unei anumite zone de pe cer. 571 01:08:41,540 --> 01:08:45,860 Ele au ca scop detectarea obiectelor mai puţin strălucitoare, prin colectarea luminii pe o lungă perioadă de timp. 572 01:08:45,860 --> 01:08:51,020 Cu cât observăm mai profund, cu atât mai vizibile devin obiectele mai puţin strălucitoare. 573 01:08:54,500 --> 01:08:59,420 Corpurile cereşti pot fi mai puţin vizibile pentru că strălucirea lor naturală este mai mică, sau pentru că distanţa până la ele este mai mare. 574 01:09:00,180 --> 01:09:07,940 "Când am propus pentru prima dată acest experiment, 575 01:09:09,420 --> 01:09:14,820 nimeni nu ştia dacă acesta va conduce la rezultate ştiinţifice interesante. 576 01:09:14,820 --> 01:09:17,700 Dar când am privit pentru prima oara imaginile, am fost înmărmuriţi! Am putut vedea peste 3000 de galaxii în acest câmp mic." 577 01:09:20,380 --> 01:09:25,900 Regiunea de cer, observată în constelaţia Ursa Mare (Carul Mare) 578 01:09:26,100 --> 01:09:29,380 a fost selectată aşa încât să fie cât mai puţin aglomerată, încât Hubble să poată observa mai departe de stelele 579 01:09:31,260 --> 01:09:34,540 din Calea Lactee, dincolo de galaxiile apropiate. 580 01:09:35,780 --> 01:09:41,060 Cele câteva mii de galaxii observate în primul "Câmp Profund" (în engleză: "Deep Field") se află la stagii diferite de evoluţie, 581 01:09:41,060 --> 01:09:48,140 fiind înşirate de-a lungul unui coridor întins pe miliarde de ani lumină. 582 01:09:48,140 --> 01:09:54,740 Acesta a permis astronomilor să studieze evoluţia acestor obiecte de-a lungul timpului, 583 01:09:56,180 --> 01:10:00,260 observând divese galaxii, la diferite etape ale vieţii lor. 584 01:10:00,460 --> 01:10:06,860 După primul câmp profund, o altă expunere lungă a fost făcută pe cerul sudic. 585 01:10:06,980 --> 01:10:11,340 Împreună, Câmpul Profund Nordic şi cel Sudic, au pus la dispoziţia astronomilor, pentru prima oară, ferestre de observaţie către Universul îndepărtat. 586 01:10:19,420 --> 01:10:23,900 Câteva din obiectele ce apar în aceste imagini sunt atât de slabe, încât pot fi asemănate cu 587 01:10:23,980 --> 01:10:28,500 lumina unei lanterne, aşezate pe Lună, observată de pe Pământ. 588 01:10:30,580 --> 01:10:35,900 "Am putut spune cu siguranţă că acest Câmp Profund, observat de Hubble, a deschis o nouă eră în cosmologia observaţională. 589 01:10:35,980 --> 01:10:41,220 Aceasta ne-a format imaginea pe care o avem, pentru Universul îndepărtat." 590 01:10:41,260 --> 01:10:46,580 Câmpurile Profunde, obţinute de telescopul Hubble, au produs o adevărată revoluţie în astronomia modernă. 591 01:10:53,780 --> 01:11:01,780 După primul Câmp Profund, aproape toate observatoarele terestre şi spaţiale şi-au îndreptat telescoapele către aceeaşi regiune de cer, 592 01:11:01,780 --> 01:11:07,220 pentru perioade mai lungi de timp. Câteva din cele mai interesante rezultate din astronomie au ieşit la iveală din această fructuoasă sinergie 593 01:11:09,500 --> 01:11:16,260 între instrumentele de diferite mărimi, aflate în diferite condiţii, sensibile la diferite lungimi de undă. 594 01:11:16,260 --> 01:11:19,380 Toate acestea ne-au furnizat o primă imagine clară a ratei de formare a stelelor în Univers. 595 01:11:22,780 --> 01:11:29,500 Uimitor, ele ne-au arătat că formarea stelelor s-a petrecut în câteva miliarde de ani de la începutul Universului. 596 01:11:43,500 --> 01:11:47,380 Atunci, stelele s-au format cu o rată de 10 ori mai mare decât cea pe care o vedem astazi. 597 01:11:47,380 --> 01:11:54,460 Deîndată ce astronomii au început să descopere cele mai îndepărtate obiecte din Univers 598 01:11:58,100 --> 01:12:02,900 ei au încercat să împingă observaţiile din ce în ce mai departe în timp. 599 01:12:04,900 --> 01:12:09,460 In 2003 şi 2004, telescopul Hubble a luat cea mai adâncă observaţie făcută vreodată: 600 01:12:09,460 --> 01:12:14,180 Câmpul Hubble Ultra-Profund. Acesta este o expunere de 28 de zile, 601 01:12:15,180 --> 01:12:20,660 care merge mult mai adânc cu detecţia de obiecte slabe, comparativ cu Câmpurile Profunde Nord şi Sud anterioare. 602 01:12:22,340 --> 01:12:24,180 Câmpul Hubble Ultra-Profund pune în evidenţă primele galaxii care s-au născut din aşa numitele "epoci întunecate" 603 01:12:40,140 --> 01:12:46,140 - la puţin timp după Marea Explozie, atunci cînd primele stele au încălzit Universul întunecat şi rece. 604 01:12:46,140 --> 01:12:50,500 Imediat după Marea Explozie, în Universul nou născut, aflat în expansiune foarte rapidă - înainte de era stelelor şi a planetelor - 605 01:13:16,220 --> 01:13:22,700 distribuţia materiei era destul de uniformă. 606 01:13:23,700 --> 01:13:29,500 Odată cu trecerea timpului, regina tuturor forţelor - gravitaţia - a început să acţioneze. Incet, dar sigur... 607 01:13:29,580 --> 01:13:33,380 Sub influenţa gravitaţiei datorată misterioasei materii întunecate, 608 01:13:35,220 --> 01:13:41,060 regiuni mici de materie obişnuită au început să se coaguleze în zone unde densitatea era puţin mai mare decât cea medie. 609 01:13:41,060 --> 01:13:48,420 În lipsa stelelor care să lumineze spaţiul, Universul se afla în epoca sa întunecată. 610 01:13:48,420 --> 01:13:54,860 Din ce în ce mai multă materie a fost atrasă acolo unde densitatea regiunilor a devenit mai mare, 611 01:13:54,860 --> 01:14:02,420 ceea ce a demarat competiţia dintre expansiunea spaţiului şi gravitaţie. 612 01:14:02,420 --> 01:14:08,140 Acolo unde gravitaţia a învins, regiunile şi-au oprit expansiunea, începând să colapseze spre interior. 613 01:14:08,140 --> 01:14:12,700 Aşa s-au născut primele stele şi galaxii. 614 01:14:14,660 --> 01:14:18,140 Acolo unde densitatea materiei a fost cea mai mare - la intersecţia dintre structurile de materie aşezate în filamente 615 01:14:18,140 --> 01:14:20,020 - s-au format cele mai mari structuri cunoscute: roiurile de galaxii. 616 01:14:20,500 --> 01:14:25,100 Imaginile de Câmp Profund pun în evidenţă o gamă largă de galaxii, de diverse mărimi, forme şi culori. 617 01:14:25,100 --> 01:14:31,060 Astronomii vor studia caţiva ani la rând diversitatea de forme ale galaxiilor din această imagine, pentru a înţelege 618 01:14:31,500 --> 01:14:36,780 cum s-au format şi cum au evoluat de la Marea Explozie. 619 01:14:36,860 --> 01:14:41,580 Într-un contrast vibrant cu bogăţia clasicelor galaxii spirale şi eliptice, 620 01:14:41,580 --> 01:14:44,740 există de asemenea o adevărată grădină zoologică de galaxii ciudate, care plutesc prin Univers. Unele arată precum nişte scobitori; 621 01:14:47,180 --> 01:14:53,660 altele precum perlele într-o brăţară. Câteva par să interacţioneze între ele. 622 01:14:53,700 --> 01:15:00,060 Formele lor ciudate reprezintă un strigăt îndepărtat, care vine din maiestuoasele galaxii spirale şi eliptice pe care le vedem astazi. 623 01:15:00,260 --> 01:15:07,940 Aceste mingi galactice ciudate, reprezintă o cronică a perioadei când Universul a fost mai haotic, 624 01:15:08,500 --> 01:15:14,700 atunci când ordinea şi structura tocmai începea să existe. 625 01:15:16,260 --> 01:15:22,500 Este foarte important faptul că Hubble are mai multe instrumente la bord, 626 01:15:22,540 --> 01:15:26,980 aşa încât să poată executa diferite observaţii în aceaşi timp. 627 01:15:58,634 --> 01:16:05,674 Câmpul Hubble Ultra-Profund, în fapt, este compus din două imagini separate, luate cu două instrumente: 628 01:16:06,540 --> 01:16:14,180 camera Hubble ACS şi instrumentul NICMOS. NICMOS vede chiar mai departe decât ACS. 629 01:16:17,187 --> 01:16:19,923 El detectează radiaţia în infraroşu, aşa încât să scoată la lumină cele mai îndepărtate galaxii văzute vreodată,